Prima atestare documentara este din 1405- Komas „villa olachalis”. Provenienta numele satului este incerta. Dorin Stef (DEL MM – 2016) indica doua posibilitati: de la antroponimul Covaci, provenind de la apelativul covaci, “fierar” (sl. kovac), care ar fi putut fi intemeietorul sau stapanul satului sau din maghiarul Ko (Piatra), de presupus a fi numele vechi al localitatii, la care s-ar fi adaugat sufixul magh. -as. In anul 1566 era un sat liber de orice obligatii fiscale, fiind dator doar Cetatii din Chioar/Kovar/Kovarer Burg, cu producerea de caramizi arse. Dupa demantelarea Cetatii Chioarului, mai exact din 1719, a trecut in proprietatea familiei nobiliare Teleki. Cum locuitorii erau libertini sau nemesi, nu au acceptat sa devina iobagi si au refuzat sa plateasca sau sa lucreze pentru noul proprietar, o parte plecand in alte localitati din Marele Principat al Transilvaniei, cei ramasi ducand lungi procese cu familia Teleki, pentru drepturile lor, reobtinute pe deplin in 1770.

Biserica de piatra din Coas reprezinta una dintre exceptiile de la interdictia romanilor ortodocsi de a ridica biserici de piatra ce data inca de pe vremea Conciliului de la Buda (1279). Acest lucru a fost posibil pentru ca locuitorii Coasului si a altor sate din imprejurimi apartineau direct de Cetatea Chioarului, fiind nemesi (oameni liberi), nu iobagi, avand ca principala obligatie fata de cetate furnizarea de caramizi arse si de var (calcar ars). Avand astfel la indemana materialele si mesterii specializati in prelucrarea lor, ridicarea unei biserici de piatra a fost alegerea cea mai la indemana. Totusi, nu a fost pictata niciodata la interior, doar bolta fiind la un moment dat zugravita in albastru cu stelute aurii.
Biserica este situata langa drumul principal al comunei, cu o retragere de 20-30 de m. de la aliniament, in incinta cimitirului vechi imprejmuit cu un gard.

Deviere de la traseu sub 500m.